Marea Britanie a decis să accelereze negocierile privind formarea unei coaliții pentru Strâmtoarea Ormuz și a convocat o reuniune cu reprezentanții a 35 de țări (europene și non-europene). Trump a anunțat că „noul președinte al Iranului ne-a cerut un armistițiu”. Nu este clar, însă, la cine se referă
Anterior, Trump îi dăduse un ultimatum Iranului, cerând redeschiderea strâmtorii Ormuz. Apoi a anunțat că l-a suspendat, invocând negocierile care ar fi în curs cu Teheranul pentru a pune capăt războiului. Regimul a negat însă asta.
Președintele SUA s-a adresat națiunii la ora 21:00, ora locală (ora 2:00 dimineața în România), iar prețurile la petrol au început din nou să urce.
Ora 13.38: Marea Britanie găzduiește un summit privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz
Ora 9.10 Armata americană a declarat că a lovit peste 12.300 de ţinte în Iran în decursul actualului conflict, declanşat în urmă cu peste o lună, transmite Agerpres, care citează dpa.
Comandamentul central american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a informat, într-o actualizare comunicată miercuri, că, printre cele peste 12.300 de ţinte lovite, forţele sale ‘au avariat sau distrus’ mai mult de 155 de nave.
”Forţele CENTCOM lovesc ţinte pentru a dezmembra aparatul de securitate al regimului iranian, dând prioritate amplasamentelor care reprezintă o ameninţare iminentă”, a afirmat comandamentul american.
La rândul său, armata israeliană a declarat miercuri că a executat până acum peste 800 de lovituri în Iran. Statele Unite şi Israelul atacă Iranul începând din 28 februarie, Iranul ripostând cu lovituri asupra Israelului şi a aliaţilor SUA din zona Golfului.
Ora 7.50
Hezbollah a revendicat joi dimineață atacuri cu rachete și drone în nordul Israelului. În mai multe comunicate, gruparea libaneză pro-iraniană a afirmat că a țintit cu rachete soldați israelieni poziționați în două localități din zona de frontieră și că a atacat cu drone un sat israelian. Alarme au răsunat în aceste regiuni, a indicat Comandamentul Frontului Intern israelian, potrivit căruia atacurile nu ar fi provocat victime sau pagube.
Ora 7.30
Trump s-a adresat națiunii americane: „Noi avem toate cărțile, ei nu au nimic în mână”.
În direct de la Casa Albă, alături de ministrul Apărării Pete Hegseth , secretarul de stat Marco Rubio , șeful Statului Major Dan Caine și un grup de ofițeri care îi stau alături pentru a-l susține, Trump s-a adresat Americii (la ora 21:00 ora Washingtonului, ora 2:00 dimineața în România) pentru a o liniști în cea de-a 33-a zi de război împotriva Iranului, pe care l-a definit «cel mai mare sponsor mondial al terorismului».
Va fi un război scurt, a promis: «Vom termina treaba, și o vom termina foarte repede. Ne apropiem de final». Iranul „nu mai este o amenințare”, potrivit lui, dar războiul nu s-a terminat încă: el a subliniat necesitatea intensificării bombardamentelor asupra infrastructurilor energetice, recunoscând că conflictul ar putea chiar să se intensifice: „Dacă nu se va ajunge la niciun acord cu iranienii, vom ține ochii ațintiți asupra obiectivelor cheie.
Dacă nu va exista un acord, vom lovi toate instalațiile lor de producere a energiei electrice, foarte dur și probabil în același timp. Nu le-am lovit petrolul, deși este cea mai ușoară țintă dintre toate, pentru că nu le-ar lăsa nici măcar o mică șansă de supraviețuire sau de reconstrucție. Dar am putea să-l lovim, și ar dispărea, și nu ar putea face nimic pentru a evita asta».
Prețul petrolului Brent a crescut brusc în această dimineață pe piețele asiatice, în urma discursului președintelui american Donald Trump, depășind din nou pragul de 105 dolari pe baril.
Brentul a înregistrat o creștere de peste 4%, ajungând la aproximativ 105,55 dolari, în timp ce țițeiul WTI a câștigat 3%, ajungând la 103,16 dolari pe baril, după ce ambele au înregistrat o tendință descendentă înainte ca Trump să declare că Iranul va fi lovit „dur” pentru încă două sau trei săptămâni.
Ora 7.20
Apărarea aeriană a Emiratelor Arabe Unite este angajată în respingerea „amenințărilor” reprezentate de rachete și drone, a anunțat Ministerul Apărării din EAU, transmite Agerpres.
„Apărarea aeriană a Emiratelor Arabe Unite este angajată activ în combaterea amenințărilor reprezentate de rachete și drone”, a afirmat ministerul într-o postare pe X, fără a oferi detalii cu privire la proveniența proiectilelor. De la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie, Emiratele Arabe Unite și alte țări din Golf au fost ținta unor atacuri regulate cu rachete și drone iraniene, ca represalii la campania israeliano-americană.
Ora 7.10
Armata israeliană a declarat că a contracarat lansarea de rachete din Iran. „Recent, armata a identificat rachete lansate din Iran către teritoriul Statului Israel. Sistemele de apărare sunt în acțiune pentru a intercepta amenințarea”, se arată într-o scurtă declarație difuzată prin Telegram.
Nu s-au înregistrat victime imediat după ce o rachetă balistică iraniană a dispersat bombe de mici dimensiuni în centrul Israelului. În Bnei Brak, se pare că o rachetă a lovit o conductă de apă, provocând pagube. Informația este relatată de Times of Israel.
Ora 7.05
Vicepreședintele american JD Vance a transmis Iranului, prin intermediul mediatorilor, același mesaj pe care Trump l-a rostit public: Statele Unite sunt deschise la un armistițiu, cu condiția ca cererile lor să fie îndeplinite. Informația este relatată de Axios.
Una dintre cererile cheie ale SUA este redeschiderea Strâmtorii Hormuz, potrivit unei surse la curent cu situația. Vance a transmis, de asemenea, iranienilor, tot prin intermediul mediatorilor, „un mesaj sever”: „președintele își pierde răbdarea, iar presiunea asupra infrastructurii iraniene va crește, dacă iranienii nu ajung la un acord”, a declarat sursa.
Ora 6.50
Iranul nu este dispus să inițieze negocieri substanțiale pentru a pune capăt războiului, deoarece nu are încredere în Statele Unite și nu îl consideră pe Donald Trump un partener serios în cadrul negocierilor. Acest lucru este relatat de New York Times, care citează mai multe agenții de informații americane, potrivit cărora Teheranul se consideră într-o poziție de forță în cadrul conflictului și nu crede că ar trebui să accepte cererile americane.