Liderii europeni analizează desemnarea unui emisar de rang înalt care să reprezinte blocul comunitar în eventuale negocieri cu dictatorul rus Vladimir Putin, informațiilor Financial Times.
La modul ideal, se caută o figură cu greutate politică, care să discute bilateral, în numele Uniunii, cu oficialii ruși. Printre cei luați în calcul se numără Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene și fost premier italian, dar și fostul cancelar german, Angela Merkel.
Cancelarul Merkel a dansat cu ursul rusesc împotriva Europei
De-a lungul întregii sale cariere politice, cancelarul german a acționat deseori în interesele Rusiei, chiar dacă asta a afectat interesele Europei. Angela Merkel provine din Germania Democrată și s-a născut și format într-o țară controlată de Uniunea Sovietică. Chiar dacă nu există nicio dovadă că ar fi avut legături cu STASI sau cu serviciile de informații rusești, activitatea sa a ridicat constant semne de întrebare.
În activitatea sa de cancelar german și-a folosit influența pentru a împinge atât Germania cât și Uniunea Europeană într-o stare de dependență față de Rusia. Au fost decizii din zona politică, energie, apărare și comerț care au consolidat ideea că Merkel nu joacă cinstit.
1. Energia
Prin deciziile sale, Merkel a încercat să crească dependența energetică a țărilor europene față de gazul rusesc și să vulnerabilizeze și mai mult partenerii Germaniei de pe flancul estic, în special Polonia și țările baltice, dar și România.
În primul rând, Merkel a susținut construcția Nord Stream 2 și continuarea Nord Stream 1. Nord Stream 2 este o conductă care transportă gaz direct din Rusia în Germania, ocolind Ucraina și Polonia. Merkel a prezentat acest proiect ca fiind unul „economic, însă în realitate el a crescut dependența Germaniei (și indirect a UE) de gazul rusesc, a privat Ucraina de venituri din tranzit și a divizat UE (opoziție puternică din partea Poloniei, Balticilor, Ucrainei și SUA).
În primul său mandat, Donald Trump a blocat finalizarea Nord Stream 2 și a impus sancțiuni firmelor germane care vor lucra la proiect. Mesajul său a fost primit cu ironie și râsete de diplomații germani. În chiar primele ore ale administrației sale, Joe Biden a acordat permisiunea continuării proiectului. Proiectul a fost abandona după invazia Ucrainei din 20222.
În paralel cu eforturile de a crește dependența Germaniei și a UE de gazul rusesc, Merkel a dus o politică sinucigașă în domeniul nuclear civil. Merkel a accelerat închiderea centralelor nucleare din Germania și s-a opus ca la nivelul UE să poată fi realizate proiecte de amploare cu bani europeni.
Toate acestea au făcut Europa și mai vulnerabilă la șantajul rusesc. În plus, aceleași decizii au dus la o finanțare de amploare a complexului militar rusesc. În ciuda apelurilor din primul mandat, când Trump transmitea europenilor că nu e bine să contribuie la întărirea armatei ruse, Merkel și-a continuat nestingherită politicile până în ultima zi de mandat.
2. Politicile de apărare
Cât timp a fost cancelar, Angela Merkel a subfinanțat masiv armata Germaniei. În media, sub conducerea sa, Germania a oferit către apărare doar 1.2-1.5% din PIB, în ciuda angajamentelor luate la nivelul NATO de a crește cheltuielile la cel puțin 2% din PIB.
Politicile sale transmiteau astfel Rusiei imaginea unei Europe dezarmate și puțin credibilă atunci când vorbea de apărarea colectivă. Merkel a redus voit capacitatea de descurajare europeană, ceea ce a făcut posibilă alipirea ilegală a peninsulei Crimeea în 2014 și atacul pe scară largă împotriva Ucrainei din 2022.
3. Comerțul mai important decât democrația și dreptul internațional
Angela Merkel a făcut tot posibilul să adâncească inter-dependența între economia germană și cea rusă. Ea a promovat investiții masive germane pe piața rusă, în special în domenii precum mașini, tehnologie, energie. În același timp, a obținut gaz ieftin rusesc pentru industria auto germană, ceea ce s-a dovedit o vulnerabilitate în 2014. După ce Putin a anexat Crimeea, întreaga industrie germană auto s-a transformat în cei mai activi și mai puternici lobbiști ai intereselor rusești. Cei din industria auto au cerut limitarea sancțiunilor economice. Merkel a pus interesele industriei germane pe primul loc și acest lucru a vulnerabilizat și mai mult Europa. În plus, i-au transmis lui Putin că orice face, UE va închide ochii, doar pentru a avea acces la gazul rusesc.
4. Diplomația germană, o prelungire a celei rusești
Merkel a acționat în momentele cheie ca o prelungire a intereselor rusești, chiar dacă asta vulnerabiliza Europa.
Cel mai important moment a fost în 2014-215, când alături de președintele france Hollande a mediat acordurile de încetare a focului în Donbas. Presiunile franco-germane au fost văzute la Kiev ca o mână de ajutor dată Rusiei. Practic, Germania și Franța au pus presiune pe ucraineni să accepte condițiile umilitoare ale rușilor care deja ocupaseră Crimeea și duceau în estul Ucrainei un război de ocupație folosind celebrii „omuleți verzi”, adică militari fără însemne oficiale.
În 2008, aceiași Angela Merkel s-a opus la summit-ul NATO de la București acordării unui MAP (Membership Action Plan) Ucrainei și Georgiei pentru aderarea la NATO. SUA au susținut atunci continuarea extinderii Alianței, însă Merkel a jucat încă o dată rolul de ambasador al lui Vladimir Putin și s-a opus.
Cât timp a fost cancelar, Merkel s-a întâlnit de zeci de ori cu Vladimir Putin. Ea a continuat politica germană din urmă cu jumătate de secol, deschisă de cancelarul Willy Brandt, despre care știm astăzi că și el, la rândul său, fusese „capturat” de serviciile secrete rusești.
Politica germană impusă de Merkel s-a schimbat după 2022, când Olaf Scholz a recunoscut eșecurile fostei administrații.
În 2026, în ciuda politicilor sale sinucigașe care au vulnerabilizat Europa în fața Rusiei, Merkel este în cărți pentru a mai negocia, încă o dată cu Putin.
Ce de fiecare dată, ne întrebăm ce interese va apăra Merkel: pe cele europene sau pe cele rusești? Istoricul ei nu ne oferă deloc raze de optimism.